miercuri

E doar un lucru pe care am nevoie sa il spun ... Inainte sa inchid ochii si sa plec ....Pe care sa il simt inainte sa plec contrar vointei mele ... E doar un lucru pe care trebuie sa il vad inainte sa plec pe drumul meu  si sa nu ma mai intorc ...Inainte sa accept sansa si sa ne eliberez din aceasta stransoare incomoda...
                     Nu ma uita ....Nu ma regreta ....Nu ma suspecta ....Nu ma neglija ...
Memoria acestor cuvinte inca imi amintesc de tine ... Si de acea le ocolesc si acum ... Incerc sa te uit desii cand revad  stelele din ochii tai ... plini de lacrimi imi e din ce in ce mai greu ... Oare tzia luat mult timp sa realizezi k in felul acesta ma vei pierde?

Ultimul apel

A sunat telefonul ... Am raspuns ...


-Alo?...

-Buna sunt eu ...Te asteptai sa sun ?

-Buna ... Speram sa fi tu ..Ce sa intamplat ?

-Am sunat sa iti spun ca s-a sfarsit !...


-De ce? Cu ce am gresit?


-Cu ...Nimic ... Nu mai conteaza ... Doare mai mult decat crezi dar ... S-a sfarsit


-Pai ... Nu inteleg nimic ...Nu stiu ce sa mai cred ...


-Nu conteaza ce crezi ...


-Qm nu ?


-Conta candva ...Cand erai doar a mea ...Cand doar pe mine ma iubeai ... Cand ...Cand miai spus ca ai sa ma astepti si 50 de ani ...Cand in universul acesta eu eram lumea ta


-Si acum e la fel ...Si acum te iubesc ... Dar...E adevarat nu la fel ca inainte ...


-Vezi ? Am avut dreptate ...


-Nu nu ai ... Era un timp in care eram oarba pentru orice altceva ...Si tu ?!...


-Eu ce?


-Si tu m-ai trezit la realitate cand te-ai jucat cu inima mea ...Cu sufletul meu ...Cu mintea mea ...Cand nu eram pentru tine decat o alta carpa de sters pe jos ...


-Amandoi avem greselile noastre ...Nici tu nu esti o sfanta!...


-Da asta este adevarat! Cum oare am ajuns noi aici ? In punctul in care nu mai avem nimic de spus unul altuia ?


-Monotonia ...Sau poate in proria noastra esenta ne-am pierdut de la un drum ...Drumul in 2 pe care il planuiam ...
-Planuiam prea multe ...Acum tot ce a fost nu mai are speranta ...Sa incheiem aici ...Nu are rost sa suferim mai mult ...
-Daca esti sigur k asta vrei ...:((
-Bip...bip...bip
Ultimul lui raspuns a fost tonul de ocupat cu care m-am trezit direct in nas ... Cu inima franta am incercat sa il mai apelez o data sperand ca a fost o gluma ... Ca am visat ... Sau orice alta scuza ...Eram teribil de buna in a ii gasii scuze ... Pentru tot ce facea chiar daca ma ranea ... Dar acum ca ma gandesc mai bine ... Are dreptate ...Si totusi ...Se sfarsise de mult ...

Imi cunosc fericirea dupa ...

"Imi cunosc fericirea dupa zgomotul pe care il face cand pleaca " ... Incerc sa leg ceva dureros din trecut de aceasta fraza mirifica ... Oare el ce zgomot a facut cand a plecat ? ... Pentru ca el a fost fericirea mea ... Din pacate inca mai este ceea ce imi face imposibil acest sentiment ... Rad ... dar uneori zambetul meu doare mai tare decat daca as sta pur si simplu stana de piatra ... E asa de greu sa traiesti fara fericire ... Si totusi ... Traiesti asa chinuit in loc sa risti ... sa risti tot pentru iubire ... Gandindu-ma mai bine zgomotul facut de el plecand  a fost doar ... O usa inchisa.

luni

Crezul Vampirilor :>

Sunt un vampir.


Ma venerez si venerez viata mea, pentru ca sunt singurul Dumnezeu care exista.

Sunt mandru ca sunt un animal pradator si onorez instinctele mele animalice.

Inalt privirea mea si nu sustin credinte care-mi sunt inferioare.

Recunosc diferentele dintre adevarurile lumii si fantezii.

Recunosc faptul ca supravietuirea este cea mai inalta lege.


Recunosc Puterile Intunericului sub forma de legi naturale ascunse prin care imi folosesc magia.


Stiu ca aceste credinte in ritualuri sunt fantezii dar magia e reala, si eu respect si recunosc rezultatele magiei mele.


Am realizat ca nu este nici un Rai si nici un Iad, si am vazut moartea ca o distrugere a unei vieti.


De aceea voi face totul pentru a-mi valorifica viata aici si acum.


Sunt un vampir.

Inchinati-va in fata mea.

joi

in mintea unui monstru

Desi se preconiza a fi o idila ca oricare alta , ceva parea diferit . Gandindu-ma la corpul lui pe care il doream atat de mult , din nu stiu ce motiv ce-i drept .Parca ii auzeam vocea cristalina ce spunea  ca ma doreste...Pe mine un monstru !! Ce era cu baiatul acesta , din toate fetele de pe pamant el era indragostit de mine .Simtindu-ma fericita pentru o secunda.Dar bineinteles ca am realizat ca era doar in imaginatia mea , lucru care ma facut sa ma lupt si mai tare cu sentimentele mele .De ce aveam nevoie ca el sa ma placa ? De ce il doream atat de mult ? Ce erau aceste sentimente ?
 Pentru moment nu am facut decat sa stau in liniste , doar eu si monstrul din mine care astepta si cea mai mica ocazie de a iesii la iveala ....
Am asteptat in fata intrari in parc , in masina , aparitia lui , dar fara succes de data asta...Brusc m-a cuprins un sentiment ciudat de gelozie , monstrul din mine radea , am reusit sa imi pastrez calmul , repetand in minte diferite scenarii , experimentand diferite emotii , unele cunoscute , unele crezute uitate , altele noi .
 Ce facea acest baiat din mine ???
 Era prea greu sa fac fata dintr-o data acestui val de emotii , trebuia sa vanez , trebuia sa plec  , sa ma linistesc inainte de a ii face rau ... inainte de a face ceva pentru care aveam sa ma urasc toata eternitatea