Dupa o indelungata si foarte apriga cearta cu mine insumi , am realizat ca indiferent unde as fugi nu mai pot sta departe ... indiferent cat de mare e dorinta de a ii rupe capusorul cel dragut ca intr-un final sa ii beau sangele fierbinte si dulce , ce ma ademeneste atat de tare ...
M-am intors ...Cu senzatia ca indiferent cat as fi vanat cand l-as fi revazut as fi simtit aceasi sete ca in noaptea in care am devenit "anormala" , il doresc atat de mult si totusi sunt atat de nociva pentru el ...De ce ?
Imi doresc ca totul sa fie mult mai usor , sa fie asa cum ar trebuii , sa poata fi al meu fara complicatiile fiintei mele fara setea prea greu de suportat chiar daca e vorba de el de cel pe care il iubesc ...Hm ciudat pentru a doua oara monstrul de care am fugit , a inceput sa zambeasca , pare multumit de aceasta disputa , spera in continuare sa castige...Dar nu ... Mai bine mor !
Frms randuri frumoase realizari stii km sati puui gandurile pe foaie din partea mea tine-o tot asa apreciez tot ce ai scris pana akm:X:X si nu muri k mai avem nevoie de tn:-":D:D:D
RăspundețiȘtergerems pentru comm ... e bine sa stiu ca cineva citeste si ce am scris eu :*
RăspundețiȘtergere