In mintea unui monstru ....partea a -2a

      El este ceva ce trebuie neaparat sa fie al meu ... Sa il pot avea si totusi ...Poate era mai bine sa stau departe . Dar cum ?
Dupa o indelungata si foarte apriga cearta cu mine insumi , am realizat ca indiferent unde as fugi nu mai pot sta departe ... indiferent cat de mare e dorinta de a ii rupe capusorul cel dragut ca intr-un final sa ii beau sangele fierbinte si dulce , ce ma ademeneste atat de tare ...
   M-am intors ...Cu senzatia ca indiferent cat as fi vanat cand l-as fi revazut as fi simtit aceasi sete ca in noaptea in care am devenit "anormala" , il doresc atat de mult si totusi sunt atat de nociva pentru el ...De ce ?
 Imi doresc ca totul sa fie mult mai usor , sa fie asa cum ar trebuii , sa poata fi al meu fara complicatiile fiintei mele fara setea prea greu de suportat chiar daca e vorba de el de cel pe care il iubesc ...Hm ciudat pentru a doua oara monstrul de care am fugit , a inceput sa zambeasca , pare multumit de aceasta disputa , spera in continuare sa castige...Dar nu ... Mai bine mor !

Un nou Inceput :X

Cand nu credeam ca am sa  iubesc vreodata ai aparut tu .Un fel de Fat-Frumos din bazme cu ochii albastrii si paru blond calare pe un cal alb frumos demn doar de povestile cu printese , acel print care salva mereu situatia ...Intreband printesa daca vrea sa fie salvata iar ea ciudat de fiecare data vroia ...

Doar ca tu nu aveai nici ochii albastrii , erau de un caprui superb in care ma ratacesc inca de fiecare data cand ii privesc , nici parul blond nu era , era  negru ...Calul lipsea total din peisaj iar replica aceea des auzita s-a schimbat in .."Buna ! Cate accepturi ai facut ?" Si totusi era ceva...Erai printul ce a venit sa ma salveze ... Sa ma faca sa il iubesc , sa am incredere din nou ... Sa simt ca merita sa traiesc :X

In ochii tai ma inec ...

Ca intr-un ocean imens , 

Luptandu-ma incet incet ...

In sufletul tau ma ratacesc ...

Asemeni unui calator ...

Ratacit si plin de dor , 

Ma topesc...

Ca intr-o raza de soare, 

Eu fulg de nea uitat 

De nori de plumb si de ninsoare

Pentru tine sunt o floare , 

Pe buzele tale sunt un cuvant.....:X

Pe undeva ....

    Cred ca mam ratacit pe undeva pe drum incercand sa fiu altcineva , incercand sa opresc durerea dar nimic nu a fost indeajuns...Mi-am lasat personalitatea undeva pe drum , am sperat sa ma intorc si sa ma regasesc intr-o zi .
     In ultimul timp mam saturat sa te astept sa imi spui ca va fi bine , ca pot revenii , ca pot sa fiu eu din nou cea uitata undeva pe drum .... Fara acea durere sfasietoare in piept ..
    Suna ciudat , poate un pic a nebunie dar stiu k ai mintit si ca nu ai sa mai vi stiu si ca inca o faci .... Stiu ca nu ma iubesti ....
   Baiatul din visele mele a disparut ... S-a pierdut si el cu timpul undeva pe drum dar ciudat povestea inca continua si fara el ...Doua intrebari ...
                           Cum sa fiu eu fara el  ? Cum as putea rezista ?

E doar un lucru pe care am nevoie sa il spun ... Inainte sa inchid ochii si sa plec ....Pe care sa il simt inainte sa plec contrar vointei mele ... E doar un lucru pe care trebuie sa il vad inainte sa plec pe drumul meu  si sa nu ma mai intorc ...Inainte sa accept sansa si sa ne eliberez din aceasta stransoare incomoda...
                     Nu ma uita ....Nu ma regreta ....Nu ma suspecta ....Nu ma neglija ...
Memoria acestor cuvinte inca imi amintesc de tine ... Si de acea le ocolesc si acum ... Incerc sa te uit desii cand revad  stelele din ochii tai ... plini de lacrimi imi e din ce in ce mai greu ... Oare tzia luat mult timp sa realizezi k in felul acesta ma vei pierde?